TURISM 15 octombrie 2019

Cetatea Făgăraș, „cea mai puternică cetate a țării”

de Administrator | 746 vizualizări

Între 1500 şi 1849 cetatea Făgăraş a fost asediată de 15 ori, dar niciodată cucerită prin forţa armelor. Capacitatea militară a cetăţii a fost dată de trei componente – amplasamentul, construcţia şi armamentul.

Cetatea Făgăraş a fost construită într-o zonă în care apa freatică este relativ ridicată, ceea ce făcea aproape imposibilă minarea ei. Este înconjurată de două ziduri de apărare cu patru bastioane, fiecare din acestea cu câte două cazemate, fiecare pentru un tun de flancare a unei laturi a bastionului vecin. Trasarea bastioanelor este astfel realizată încât tunurile din cazemate şi cele de deasupra să flancheze perfect feţele corespunzătoare ale bastionului vecin.

Cetatea a fost, cel puţin pentru secolul al XVII-lea când avem cele mai multe informaţii, bine înzestrată militar cu tunuri, puşti, săcălaşe, cantităţi mari de pulbere, muniţie, cu instrumente de război etc. Situaţia armamentului greu – tunuri, mortiere şi teascuri –, aflate pe poziţii, era următoarea: în anul 1632-24; în 1637- 28; 1656 - 29; 1665 - 41; 1667 -42; 1673 -41. În afara acestora, se mai aflau în depozite şi alte piese grele: în anul 1656 - 2; 1665 -11;1667 - 8; 1673 - 8.

Pe platforma fiecărui bastion se aflau câte 6-7 tunuri; 2 erau în cazemate (câte o piesă în fiecare); în Turnurile Roşu, Temniţă şi Thomory, la nivelurile superioare, erau dispuse câte 2-3, iar în casele pârcălabilor existau alte 1-2 asemenea piese. Este posibil ca o parte din artileria cetăţii să fi fost realizată la Făgăraş, pentru că la 1567 avem menţionată o turnătorie de tunuri, înfiinţată probabil de către Ştefan Mailat, care la sfârşitul secolului al XVI-lea este mutată la Alba-Iulia, de către Sigismund Bathory. În inventarele militare ale cetăţii apar consemnate şi ghiulele mari pentru tunul Lup – un tun renumit în epocă, care a impresionat contemporanii. Realizat de Martinuss Hass din Salzburg şi a lui Jeremias Aurifaber din Sighişoara în aprilie 1593 la turnătoriile din Alba Iulia, tunul avea o lungime de aproape 6,5 metri şi era decorat, pe ţeavă, cu blazonul familiei Bathory. Prezenţa lui este consemnată la asediile diferitelor oraşe – Sebeş, Sibiu. Gheorghe Rakoczy II îl aduce la Sibiu în iarna lui 1659-1660 pe o sanie trasă de 80 de perechi de boi. Tătarii au dorit să îl distrugă, în 1658 la asediul asupra Albei Iulii, punând un foc sub el, dar nu au reuşit. Este posibil ca acest tun să fi fost adus şi la Făgăraş, altfel nu se explică numărul relativ mare al ghiulelelor.

Cetatea Făgăraşului a fost una dintre cele mai sigure fortificaţii ale Transilvaniei, care a reuşit să îşi îndeplinească, cu succes, rolul defensiv atâta timp proprietarii i-au acordat atenţia cuvenită.

Începând de la 1 octombrie,  programul de vizitare este de marți până vineri între orele 8.00-17.00, iar sâmbăta și duminică între orele 9.00-17.00, ultima intrare cu o oră înainte de închidere, respectiv ora 16.00.

Sursa: Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”

Sursa foto: Facebook. 

Distribuie articolul:  
|

TURISM

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.